CARGO....Trupa

O sa va mirati de ce scriu despre CARGO, de ce rock? Cand ar trebui sa scriu despre Tiesto, Armin sau Van Dyk...Pentru ca muzika lor are ceva care te atrage, ca un fel de magnet, te face sa simti sensul cuvantului muzika, si implicit al cuvantului '' rock ''.

Trupa asta despre care incerc sa va scriu a luat fiinta la Timisoara (spre marea mea surprindere, fiindca eu credeam ca provin din cu totul alt oras), in 1985.

Prima componenţă a fost: Carol Bleich - baterie, Octavian Iepan - chitară, Tibi Gajdo - chitară bass, Dinel Tollea - clape, Nae Ionel Tarnotzi (ex-Progresiv TM / Pro Musica) - voce şi, bineînţeles, Adi Bărar - chitară. In această perioadă a fost compusă piesa instrumentală Porţile de Fier precum şi cântecele Fotografia, Dincolo de oglindă, Ninge şi Închis - Caz de boală, piese care nu au fost înregistrate niciodată. Însă Carol Bleich a hotărât că este mai bine să-şi încerce norocul peste hotare şi astfel la tobe a venit Peter Kocsef (ex-Progresiv TM). La bass, în locul lui Tibi Gajdo, a venit Tibi Bako, iar Adrian Bărar cânta şi la voce şi la chitară. După puţin timp solist vocal a fost adus Leo Iorga. Cargo a început să cânte prin ţară. În 1988 au cântat la Costineşti, însa la Teatrul de Vara s-a petrecut o scenă în urma căreia autorităţile le-au interzis să mai concerteze până la sfârşitul sezonului. Reîntorşi la Timişoara, Cargo au organizat un concurs pentru postul de vocalist. Astfel a fost descoperit Ovidiu Ioncu, poreclit "Kempes" datorită îndemânării într-ale fotbalului. In locul lui Kocsef la baterie a fost adus arădeanul Octavian Pilan de la trupa Pacific. In 1991 au concertat la Festivalul Rock de la Bucureşti, festival de la care au fost nelipsiţi până în 1995. In luna mai a anului 1995 a apărut al doilea album Cargo, editat şi pe CD, denumit "Destin". Ghinionul a lovit din nou trupa; la puţin timp după lansarea albumului, într-o seară ploioasă, Kempes a avut un accident grav cu motocicleta. După o evoluţie atât de spectaculoasă, iată că acum solistul trupei se zbătea între viaţă şi moarte.Insă moartea, întocmai ca în piesa "Destin", a fost învinsă. A urmat apoi un extraordinar concert în semn de solidaritate ce a avut loc la Sala Polivalentă în care alături de Cargo au cântat Mircea Nedelcu, Berti Barbera, Leo Gherasim, Zsolt Gaspar, Adrian Igrişan, Vali Sterian, Iris, Weinberger, Tiberiu Bitte şi alţii. După acest concert, Adrian Igrisan (ex-RIFF) a rămas la Cargo şi a ocupat locul de chitarist-armonie, cântand şi cu vocea, singur sau alături de Kempes. Abia prin toamnă Kempes a reuşit să cânte două piese la Festivalul Rock '95. Tot cam pe atunci au înregistrat două piese unplugged, "Batacanda" şi "Clasa muncitoare", incluse mai apoi pe compilaţia "Unplugged România".

In 1998, de Sânziene, vor lansa albumul "Ziua vrăjitoarelor" şi o broşură intitulată "Jurnal de bord" cu textele tuturor cântecelor şi biografia oficială a trupei.

1999 va aduce, printre alte concerte susţinute pe litoral, şi reîntalnirea cu publicul timişorean, după o lungă absenţă, cu prilejul Festivalului Vinului Timişoara 1999. A fost un moment emoţionant, reacţia publicului luându-i puţin prin surprindere pe membrii formaţiei, fiind cea mai bine primită trupă din programul ce s-a întins pe parcursul a trei zile, program în care au mai evoluat şi alte trupe consacrate pe scena muzicală românească. Cu prilejul acestui concert a fost prezentată în premieră şi o piesă ce va fi inclusă pe albumul ce va aparea în 2001, intitulată "Cine eşti tu".

In 10 decembrie 2000, cu prilejul DeFest - 33 de zile de serbari timişorene, Cargo îşi lansează noul maxi-single intitulat "Bagă-ţi minţile-n cap" şi "Colinde 2000", sub egida casei de discuri Media Pro Music. In 15 decembrie 2000 are loc lansarea oficială şi la Bucuresti. Noaptea de Revelion şi-au petrecut-o în orasul florilor, participând la concertul sfârşitului de mileniu. Pe 30 iulie 2001, după concertul de la Festivalul Motocicliştilor de la Sibiu, chitaristul Adrian Igrişan cade de pe motocicletă, fracturându-şi piciorul şi fiind indisponibil câteva luni.

In următorii 2 ani, trupa străbate ţara în lung şi-n lat, concertând în toate cluburile în care sunt primiţi. Bucureştiul îi adoptă şi apare zvonul că trupa se va muta în Capitală în cursul anului 2002, dar acest lucru nu s-a întamplat. Verile le petrec pe litoral, concertează la cele 2 Festivaluri ale Motocicliştilor organizate lângă Bucureşti.

Pe 5 decembrie 2003 se lansează albumul cu numărul 4, "Spiritus Sanctus", sărbătorit cu un concert cu sala plină la Palatul Copiilor, unde mai mult de jumatate din fanii veniţi vor rămâne pe afară, din cauza aglomeraţiei. Publicul primeşte foarte bine noul album, videoclipul piesei "Dacă ploaia s-ar opri" fiind difuzat frecvent pe posturile muzicale. In 2005 recidivează din nou, obţinând încă o dată premiul pentru cea mai bună trupa rock la MTV Romanian Music Awards. Tot în acelaşi an primesc Discul de Aur pentru vanzările albumului "Spiritus Sanctus".