Municipiu, reşedinţa judeţului Constanţa, pe ţărmul Mării Negre
populaţia 304.279 locuitori.
Constanţa a fost fondata sub numele de Tomis, în urma colonizării greceşti a Pontului Euxin de către colonişti greci din Milet în secolele VII-V î.Hr.
Tomis („locul tăierii”) este o referinţă la legenda lui Iason şi a navei Argo: Iason îl luase ostatic pe fiul regelui Colhidei (Georgia de azi) şi fugărit fiind de acesta, poposi în peninsulă, ucise baiatul şi răspândi bucăţile ca să-l întârzie pe rege, ce trebui să le caute şi să le adune pentru funeralii.
- a fost înfloritoare în timpul ocupaţiei romane
- în timpul ocupaţiei otomane se numea Kustendje
- este cel mai mare port din bazinul Mării Negre şi al patrulea din Europa
- a fost înfloritoare în timpul ocupaţiei romane
- în timpul ocupaţiei otomane se numea Kustendje
- este cel mai mare port din bazinul Mării Negre şi al patrulea din Europa
Obiective turistice:
Faleza care datează din 1906
Statuia lui Mihai Eminescu din 1930, are un soclu de 3 m, este opera sculptorului Oscar Han
Monumentul Marinarilor - obelisc din marmură neagră
Grup sculptural "Pescarii" din calcar - 1960-1970
Cazinoul - 1904-1909 este o combinaţie de stiluri arhitectonice
Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie - în Piaţa Ovidiu
Complexul Muzeal de Stiinţe ale Naturii
Acvariul:
fauna acvatică din Marea Neagră, Deltă, Dunăre, Marea Mediterană sunt 66 de bazine acvatice
Planetariul
Observator astronomic
Staţia de observaţii solare
Delfinariul
Microdelta
Muzeul Mării
Muzeul Militar Central - 1987
Farul nou - 1960, are 58 m
Satul de vacanţă situat între Mamaia şi Lacul Tăbăcăriei
Muzeul de artă - 1961
Muzeul de Sculptură "Ion Jalea" - 1968
Muzeul de Artă Populară
Biserica "Sfântul Gheorghe Nou" pictată de Nicolae Tonitza
Bustul lui Vasile Pârvan, din bronz sculptat de Ion Irimescu
Geamia Hunchiar - 1862-1868, fonduri sultan Abdul Aziz, în stil maur
Biserica elena "Metamorfis" - 1867
Templu evreiesc de rit spaniol
Moscheea din 1910 m pe locul unui geamin din 1822
Monumentul Casa Genova (Casa cu Lei)
Statuia Timonierului
Termele Romane
Edificiul Roman cu Mozaic - 120 m lungime, 20 m lăţime, este o construcţie din secolul IV d.Hr., are ziduri groase din piatră şi cărămidă
Farul Genovez din 1300, are 8 m înălţime
Statuia lui Ovidiu ridicată în 1887 de către Ettore Ferrari, are 2,60 m înălţime
Muzeul Marinei Române în localul Şcolii navale Superioare - 1983
conţine 1500 de lucrări şi grafice cu subiect marin
Galeriile subterane - apeductele
au 550 m lungime şi 20 m adâncime
Mormântul pictat din cărămidă, pereţii pictaţi - frescă
Plaja Modern - 600 m lungime
Busturile: Anghel Saligny, Andrei Ionescu, Vasile Pârvan
Monumentul Eroilor Regimentului de Infanterie Constanţa
Monumentul Ostaşului Francez
Faleza care datează din 1906
Statuia lui Mihai Eminescu din 1930, are un soclu de 3 m, este opera sculptorului Oscar Han
Monumentul Marinarilor - obelisc din marmură neagră
Grup sculptural "Pescarii" din calcar - 1960-1970
Cazinoul - 1904-1909 este o combinaţie de stiluri arhitectonice
Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie - în Piaţa Ovidiu
Complexul Muzeal de Stiinţe ale Naturii
Acvariul:
fauna acvatică din Marea Neagră, Deltă, Dunăre, Marea Mediterană sunt 66 de bazine acvatice
Planetariul
Observator astronomic
Staţia de observaţii solare
Delfinariul
Microdelta
Muzeul Mării
Muzeul Militar Central - 1987
Farul nou - 1960, are 58 m
Satul de vacanţă situat între Mamaia şi Lacul Tăbăcăriei
Muzeul de artă - 1961
Muzeul de Sculptură "Ion Jalea" - 1968
Muzeul de Artă Populară
Biserica "Sfântul Gheorghe Nou" pictată de Nicolae Tonitza
Bustul lui Vasile Pârvan, din bronz sculptat de Ion Irimescu
Geamia Hunchiar - 1862-1868, fonduri sultan Abdul Aziz, în stil maur
Biserica elena "Metamorfis" - 1867
Templu evreiesc de rit spaniol
Moscheea din 1910 m pe locul unui geamin din 1822
Monumentul Casa Genova (Casa cu Lei)
Statuia Timonierului
Termele Romane
Edificiul Roman cu Mozaic - 120 m lungime, 20 m lăţime, este o construcţie din secolul IV d.Hr., are ziduri groase din piatră şi cărămidă
Farul Genovez din 1300, are 8 m înălţime
Statuia lui Ovidiu ridicată în 1887 de către Ettore Ferrari, are 2,60 m înălţime
Muzeul Marinei Române în localul Şcolii navale Superioare - 1983
conţine 1500 de lucrări şi grafice cu subiect marin
Galeriile subterane - apeductele
au 550 m lungime şi 20 m adâncime
Mormântul pictat din cărămidă, pereţii pictaţi - frescă
Plaja Modern - 600 m lungime
Busturile: Anghel Saligny, Andrei Ionescu, Vasile Pârvan
Monumentul Eroilor Regimentului de Infanterie Constanţa
Monumentul Ostaşului Francez
dupa ce termin lukrarea de Master pe tema Constanta o sa,ti dau mai multe informatii :))
RăspundețiȘtergereMarea Moschee din Constanta, cunoscuta si drept Moscheea Carol, este un lacas de cult musulman din Constanta, monument de arhitectura, construit intre anii 1910 si 1912. Se gaseste pe Str. Arhiepiscopiei nr. 5 (Piata Ovidiu).
RăspundețiȘtergereConstructia a fost inceputa in anul 1910, din initiativa regelui Carol I, in semn de omagiu pentru comunitatea musulmana din orasul Constanta. Lucrarile s-au incheiat in 1912. Inaugurarea a avut loc in prezenta regelui. Initial s-a numit Moscheea Carol I, ulterior a fost redenumita Moscheea Mahmud al II-lea. Totusi, in prezent, credinciosii musulmani o numesc "Kral camisi" sau "Geamia Regelui".
Constructia a fost realizata dupa planurile ing. Gogu Constantinescu, sub indrumarea arhitectului Victor Stefanescu, luand ca model Moscheea Konya din Anatolia, Turcia. Constructia a fost realizata din beton armat, in stil egipteano-bizantin, cu unele motive arhitecturale romanesti. Este prima cladire de beton armat construita in Romania. Moscheea se ridica pe locul fostei Geamii Mahmudia din 1822. Minaretul, construit in stil maur, are inaltimea de 47 metri, iar scara interioara numara 140 de trepte pana la locasul muezinului, de unde se anunta ora de rugaciune in trecut.
Moscheea are o frumoasa pictura murala interioara. In interior adaposteste un faimos covor oriental, primit ca donatie din partea Turciei. Acesta provine din insula Ada Kaleh si are o vechime de peste 200 de ani. Covorul impresioneaza prin marimea sa (9m x 16 m, in total 144 mp) si prin greutatea sa de peste 490 kg. Acest masiv covor, lucrat de mana in renumitul centru de artizanat Hereke, din Turcia, a fost proprietatea sultanului Abdul Hamid.
Edificiul Roman cu mozaic
RăspundețiȘtergereLucrarile edilitare intreprinse in anul 1959 in Piata Ovidiu au determinat descoperirea unui dintre cele mai importante monumente ale anticului Tomis - Edificiul roman cu mozaic. Situat pe faleza de vest, complexul este construit in trei terase si facea legatura intre nivelul orasului si cel al portului antic.
Monumentalul edificiu - cu peste 2.000 m patrati de mozaic - a fost inaltat in secolul al IV-lea e.n., poate sub imparatul Constantin cel Mare, fiind reparat in diverse etape pana la sfarsitul veacului al VI-lea, cand isi incheie existeta, cazand in ruina - odata cu decaderea activitatilor comerciale ale cetatii.
Din suprafata initiala de 2.000 m patrata se mai pastreza circa 700 m patrati - suficient insa pentru a deduce ca suntem in fata unei mari constrctii portuare. Terasa superioara era ocupata de o sala de dimensiuni impresionante (100m lungime si 20 m latime), acoperita probabil, in antichitate, cu o imensa bolta sprijinita de stalpi. De la aceasta sala, astazi se mai pastreaza parte din perete lung si unul dintre peretii laterali. Primul prezinta o ordonanta de arcade deschise inspre mare, fiind acoperit in intregime cu un placaj de marmura alba si policroma. Stalpii arcadelor areu decorati cu frumoase capitele ornamentate cu frunze de acant si cu figuri yoomorfe sau antropomorfe in centru.
Cetatea Histria
RăspundețiȘtergereHistria, al carei nume deriva din denumirea greaca a Dunarii (Istros) a fost intemeiata in secolul al VII-lea i.H., in anul 657 i.H., devansand cu aproape un secol celelalte trei colonii grecesti de la Pontus Euxin (Tomis - Callatis, Tyras, la 18 km de Marea Neagra). Bazele sale au fost puse de catre masele de colonisti greci veniti din Milet (Turcia de azi). Caracteristica Histriei o reprezinta importanta majora pe care o juca aici viata religioasa. Chiar si astazi se pot observa pe Acropola histriana, in zona sacra a orasului, ruinele unui mare templu inchinat lui Zeus. In primul rand era, insa, adorat Apollo la fel cum se intampla si in cetatea de bastina Milet si in cealalta colonie de la Marea Neagra, Tomis. Tot aici au fost scoase la lumina altare inchinate celorlati zei greci: Athena, Hermes, Afrodita, Dyonisos. Cultura greaca isi pune si ea puternic amprenta asupra cetatilor pontice. In fiecare dintre ele exista cel putin un teatru, arene sportive, gimnazii pentru educatia tinerilor si palestre pentru exercitii. Se punea un accent puternic pe educatie si pe dezvoltarea stiintelor.
Avantul economic al Histriei avea sa primeasca o grea lovitura in secolu la II-lea i.H., atunci cand golful Sinoe incepe sa se inchida cu nisip devenind lacul pe care il stim azi. Privata de beneficiile portului si apasata de taxele uriase pe care se vedea nevoita acum sa le plateasca dinastilor locali, cetatea incepe sa decada. Nu pierde astfel ocazia de a se antrena intr-un sangeros razboi alaturi de Callatis impotriva infloritoarei cetati Tomis. Nevoita sa caute alianta romanilor, Tomis iese victorioasa in anul 260 i.H. stabilind o ierarhie ce nu avea sa mai fie schimbata. Aflata pentru putina vreme sub conducerea regelui Burebista, Histria accepta dominatia romana imediat dupa asasinarea acestuia din anul 41 i.H. Incepea astfel a doua etapa importanta din istoria cetatii. Programul amplificat de reforme al romanilor dau Histriei pentru urmatoarele sase secole o relativa prosperitate. Amprenta Romei asupra cetatii este evidenta. Marturie stau numeroasele edificii publice, atat laice cat si de cult, apeductele care alimentau termele cu apa de la circa 30 de km, zidurile si turnurile impunatoare. Insa Histria nu avea sa mai cunoasca niciodata stralucirea din epoca elenistica. Dintr-o cetate de sine statatoare, aparatoare a intereselor proprii, aceasta va purta de acum pecetea marelui cuceritor. Declinul Imperiului Roman atrage dupa sine si decaderea Histriei. Transformata in ruine in anul 248 de catre navalitori, cetatea isi reduce in anii urmatori spatiul locuibil la jumatate, pentru ca in secolul al VII-lea sa fie parasita definitiv. Astfel se incheiau aproape 1.300 de ani de existenta ai orasului care a dominat spatiul pontic. Maretele sale edificii vor cadea in ruina, iar timp de sute de ani acestea vor fi acoperite de mantia neiertatoare a pamantului si a uitarii.
Histria aflata la aproximativ 65 de km de Constanta, pe drumul catre Tulcea, Histria reprezinta azi, probabil, cea mai mare rezervatie arheologica a tarii. Turistii pot vizita azi ceea ce a mai ramas din cetatea de odinioara. Zidurile sunt primele care amintesc de grandoarea constructiilor. Numai partea vestica a cetatii are 10 turnuri si doua porti. Poarta mare a cetatii (tip ghilotina) era aparata de doua mari bastioane. Se poate observa cu usurinta cartierul comercial (tabernae), loc in care se expuneau marfurile aduse spre comercializare. De asemenea, se intinde pe o arie mare cartierul economic, in care s-au descoperit ateliere de ceramica si de prelucrare a metalelor, brutarii etc. Incanta insa sectorul de est (domus), loc al edificiilor aristocratiei locale. Aflate la marginea lacului, acestea erau dotate cu sali de baie, curti interioare, camere pentru provizii, fapt ce dovedeste pozitia privilegiata a nobilimii. Probabil cea mai frumoasa zona a cetatii - zona sacra - este singura zona unde straturile culturii romano-bizantine au fost indepartate pentru a face loc templelor, altarelor si fantanilor sacre din epoca elenistica.Influenta romana este observata prin prezenta celebrelor bai publice (thermae) alimentate prin intermediul apeductelor care aduceau apa de la aproximativ 30 de km, a turnului inchisorii (folosit si ca depozit de armament) si a valurilor de pamant care protejau cetatea de atacurile externe.
RăspundețiȘtergere